Emil Loteanu – 85 de ani de la naștere
METAMORFOZĂ Înfiorat, Te-am ridicat pe brațe Și te-am apropiat de ochii mei, Să mă cufund adânc, Cu toată fața, În albul somn al sânilor tăi grei. Înfiorat, Mi te țineam în brațe, Iar degetele mele culegeau Un tremur lin Din glezne și din umeri Și îmi părea că umerii cântau. Iar părul tău Se frământa, stârnind Un surd și depărtat ecou de strună, Ba nu – Era ecoul unui vânt Încătușat în fund...

